Bulevardele aglomerate, străzile secundare și zonele din apropierea școlilor vor fi incluse într-o campanie de măsurare a poluării din București. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis va instala 100 de tuburi pasive în 50 de locații din toate cele șase sectoare, pentru a măsura timp de 28 de zile concentrațiile de dioxid de azot (NO₂), un poluant asociat în principal traficului rutier.
Măsurătorile fac parte din campania europeană „Vezi ce respiri”, desfășurată simultan în nouă țări ale Uniunii Europene. Probele colectate în București vor fi analizate într-un laborator din Elveția, iar rezultatele vor fi comunicate după finalizarea analizelor.
„Poluarea cu dioxid de azot, generată în principal de traficul auto și de industrie, este un pericol direct și dovedit pentru sănătatea noastră. Studii globale, efectuate pe zeci de milioane de oameni, confirmă că expunerea la NO2 crește cu peste 26% riscul de spitalizare ca urmare a acutizării astmului, cele mai vulnerabile fiind populațiile din mediile urbane aglomerate, în special în sezonul rece. De asemenea, pacienții cu BPOC pierd ani din viață atunci când sunt expuși la aer cu concentrații crescute de dioxid de azot, iar riscul de deces la vârstnici este semnificativ mai mare.
Totodată, expunerea la acest poluant este asociată cu o incidență crescută a cancerului pulmonar, fapt demonstrat chiar și în rândul persoanelor nefumătoare. Expunerea la traficul intens, în special a copiilor, a vârstnicilor și a pacienților cu afecțiuni respiratorii cronice, induce un risc crescut de îmbolnăvire, crescând numărul anilor trăiți cu boală și scăzând calitatea vieții. Fiecare pas pe care îl facem pentru reducerea poluării aerului înseamnă vieți salvate și sănătate pentru plămânii noștri”, declară Conf. Univ. Dr. Beatrice Mahler.
Senzori montați pe bulevarde, străzi secundare și zone din apropierea școlilor
Cele 50 de puncte de măsurare au fost alese astfel încât să surprindă diferențele dintre mai multe tipuri de zone urbane. Dintre acestea, 22 se află pe bulevarde principale, alte 22 pe străzi secundare, cinci în apropierea unor școli, iar unul într-un parc.
Tuburile pasive vor colecta dioxidul de azot din aer timp de 28 de zile. Metoda permite compararea concentrațiilor din diferite zone și identificarea locurilor în care expunerea la acest poluant ar putea fi mai ridicată. Locațiile au fost selectate pe baza unor criterii comune, folosite de partenerii campaniei și în celelalte țări participante.
Rezultatele vor putea completa informațiile oferite de rețelele existente de monitorizare a calității aerului. Ele nu înlocuiesc însă măsurătorile continue realizate de stațiile oficiale sau de alte rețele independente, ci oferă o imagine suplimentară asupra distribuției poluării cu NO₂ în oraș.
De ce contează poluarea cu dioxid de azot
Dioxidul de azot este un gaz poluant rezultat în principal din arderea combustibililor. În mediul urban, traficul rutier este una dintre sursele importante de emisii, iar concentrațiile pot varia semnificativ în funcție de apropierea de arterele circulate și de condițiile locale.
Expunerea la NO₂ poate irita căile respiratorii și poate agrava afecțiuni precum astmul. Copiii, vârstnicii și persoanele cu boli respiratorii sunt printre categoriile vulnerabile, iar efectele pot fi mai importante în cazul expunerii repetate sau de lungă durată.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, în 2023, aproximativ 34.000 de decese din Uniunea Europeană au fost atribuite expunerii la concentrații de dioxid de azot peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În România, estimarea pentru același an a fost de 2.218 decese.
„Bucureștiul are o problemă serioasă atât cu poluarea cu dioxid de azot, cât și cu monitorizarea insuficientă a acestui poluant. Fără date complete, corecte și reprezentative, autoritățile nu pot evalua în mod real expunerea populației și nici nu pot adopta măsuri eficiente pentru protejarea sănătății publice”, spune Oana Neneciu, director executiv al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.
Organizația susține că măsurătorile cu tuburi pasive pot ajuta la identificarea zonelor cu concentrații ridicate, în special de-a lungul arterelor intens circulate. Ecopolis consideră că rezultatele ar trebui folosite în fundamentarea unor măsuri de reducere a poluării, inclusiv prin instituirea unei Zone cu Emisii Reduse la nivelul Capitalei.
România trebuie să respecte standarde europene mai stricte până în 2030
Poluarea cu dioxid de azot a adus România în atenția Comisiei Europene încă din 2020, când a fost declanșată o procedură de infringement din cauza depășirii valorilor-limită în București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.
Între timp, Uniunea Europeană a adoptat o nouă directivă privind calitatea aerului înconjurător, care introduce limite mai stricte pentru mai mulți poluanți. În cazul dioxidului de azot, valoarea-limită anuală va scădea de la 40 la 20 de micrograme pe metrul cub, începând cu 2030. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația națională până la 11 decembrie 2026.
Pentru București, unde traficul rutier este o sursă importantă de poluare, apropierea acestui termen pune în discuție nu doar monitorizarea aerului, ci și măsurile concrete prin care administrația poate reduce emisiile.
Campania „Vezi ce respiri” este coordonată la nivel european de organizația Polish Smog Alert și finanțată de Clean Air Fund. Pe lângă România, participă Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Grecia, Italia, Irlanda și Polonia. În țară, măsurătorile sunt realizate de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, organizația care a lansat și platforma independentă de monitorizare a calității aerului Aerlive.ro.
