După mai multe zile de caniculă extremă, cu temperaturi care au ajuns la 40 de grade Celsius, Bucureștiul a fost lovit în noaptea de marți spre miercuri de unul dintre cele mai violente episoade meteorologice din ultimele decenii. În aproximativ zece ore au căzut în Capitală circa 90 de litri de apă pe metrul pătrat, sute de copaci au fost doborâți, aproape 180 de autoturisme au fost avariate, iar mai multe zone din oraș au fost inundate, inclusiv una dintre cele mai circulate stații de metrou din oraș – Piața Victoriei 2.
Imaginile cu apa revărsată pe peroane și pe calea de rulare a metroului au devenit probabil simbolul unei nopți în care infrastructura Bucureștiului a fost pusă la grea încercare. Și poate un semnal de alarmă în ceea ce privește viitorul orașului nostru.
Ieri, în aceeași zi cu succesiunea de fenomene extreme, Primăria Capitalei vorbea despre colaborarea cu Parisul și despre intenția de a prelua bune practici în domeniul dezvoltării urbane. Coincidență, dulce coincidență: dacă există un domeniu în care Bucureștiul are nevoie să învețe rapid din experiența altor capitale europene, acesta este adaptarea la schimbările climatice.
Bucureștiul, lovit de una dintre cele mai puternice furtuni din ultimele decenii
Potrivit Primăriei Capitalei, în aproximativ zece ore au căzut în București circa 90 l/mp de precipitații, mai mult decât echivalentul cantității normale pentru întreaga lună iunie.
Primarul general Ciprian Ciucu a transmis chiar că, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, poate afirma că fenomenul meteorologic din noaptea trecută este considerat unul dintre cele mai severe înregistrate în Capitală în ultimele trei decenii.
De altfel, ploile torențiale și rafalele puternice de vânt au produs pagube în toate cele șase sectoare. Potrivit centralizării realizate de Poliția Locală a Municipiului București, au fost raportate:
- aproximativ 178 de autoturisme avariate;
- peste 290 de copaci căzuți pe carosabil;
- încă aproximativ 100 de arbori prăbușiți pe trotuare;
- peste 110 acumulări importante de apă, pe lângă numeroase alte intervenții pentru semafoare, cabluri electrice și stâlpi afectați.
Și mobilizarea autorităților a fost una amplă. Apa Nova a intervenit cu 36 de autospeciale de hidrocurățare, 42 de autoutilitare, 28 de echipamente de pompare și 212 specialiști. Până la ora 8 dimineața, compania înregistrase 724 de apeluri din partea cetățenilor, asta ca să ne facem o idee despre amploarea problemelor din Capitală.
În paralel, Administrația Străzilor București, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, Societatea de Transport București, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, distribuitorii de energie și administrațiile de sector au intervenit pentru degajarea arborilor căzuți, evacuarea apei și remedierea avariilor produse în infrastructură.
Printre consecințele furtunii se mai numără și degradarea unei galerii de termoficare de pe Bulevardul Basarabia, unde circulația este în prezent restricționată pentru efectuarea lucrărilor de consolidare.
Administrația Străzilor a intervenit în numeroase intersecții afectate de semafoare avariate, lipsa alimentării cu energie electrică sau acumulări de apă, în timp ce echipele ALPAB au acționat inclusiv în Parcul Carol, unde apa a ieșit din lac.
Stația Piața Victoriei 2, încă inundată la ore bune după furtună
Una dintre cele mai spectaculoase imagini ale furtunii a venit din subteran. Stația de metrou Piața Victoriei 2 a fost inundată în urma infiltrațiilor masive de apă, iar circulația a rămas și va mai rămâne suspendată ore bune după încetarea ploilor.
Metrorex a anunțat că personalul companiei, împreună cu echipe ale ISU București-Ilfov, continuă evacuarea apei și verificarea infrastructurii pentru reluarea circulației în condiții de siguranță.
Până la finalizarea intervențiilor:
- trenurile Magistralei 1 circulă între Dristor 2 și Ștefan cel Mare, respectiv între Republica și Gara de Nord 1;
- restul rețelei de metrou funcționează normal.
Compania precizează că toate stațiile sunt dotate cu instalații automate de pompare, însă volumul excepțional al infiltrațiilor a impus intervenții suplimentare.
De la caniculă extremă la furtuni violente, în doar câteva ore
Furtuna vine după un val de căldură fără precedent pentru finalul lunii iunie. În ultimele zile, Bucureștiul s-a aflat sub avertizare de Cod Roșu de caniculă, temperaturile resimțite depășind 40 de grade Celsius, iar indicele temperatură-umezeală depășind pragul critic.
Succesiunea rapidă dintre temperaturi extreme și episoade de precipitații violente este un tipar pe care climatologii îl asociază tot mai des cu efectele schimbărilor climatice asupra mediului urban. Orașele dens construite, cu puține spații verzi și suprafețe extinse de asfalt și beton, resimt mai intens atât valurile de căldură, cât și efectele ploilor torențiale.
Chiar ieri, Primăria Capitalei vorbea despre modelul Paris
Cu doar o zi înainte de furtună, primarul general Ciprian Ciucu anunța, după o întâlnire cu ambasadorul Franței, intenția Primăriei Capitalei de a dezvolta un schimb de experiență cu administrația Parisului. Printre subiectele discutate s-au aflat politicile urbane prin care capitala Franței și-a redus poluarea, a extins zonele pietonale și spațiile verzi și a adaptat orașul la efectele schimbărilor climatice.
Potrivit edilului, Parisul a transformat malurile Senei din culoare de trafic în spații dedicate oamenilor, unde apa și arborii contribuie la reducerea temperaturii resimțite chiar și cu 3-4 grade Celsius în timpul verilor toride.
Funcționari ai Primăriei Capitalei din domeniile urbanismului, mediului și investițiilor publice ar urma să efectueze o vizită de studiu în capitala Franței pentru a analiza aceste politici.
Ce poate învăța Bucureștiul de la Paris
O primă lecție pe care Bucureștiul ar putea să o învețe de la Paris este tocmai acțiunea în fața schimbărilor climatice. În ultimii ani, Parisul a devenit unul dintre cele mai cunoscute exemple europene de adaptare climatică.
Prin noul Plan Climatic, despre care am mai scris în trecut pe GreenCommunity, administrația franceză și-a propus să creeze încă 300 de hectare de spații verzi până în 2030 și să elimine aproximativ 60.000 de locuri de parcare pentru a face loc arborilor, suprafețelor permeabile și infrastructurii dedicate pietonilor și bicicliștilor.
Totodată, orașul dezvoltă așa-numitele „piețe-oază”, înlocuind practic zone întinse asfaltate cu suprafețe permeabile. De asemenea, are un plan și în ceea ce privește valurile de căldură, amenajează adăposturi climatice, se gândește la bătrânii care nu au unde să se răcorească, amenajează mai multe puncte de răcorire pentru populație în timpul caniculei, investește în acoperișuri reflectorizante și în soluții naturale pentru reducerea efectului de insulă de căldură urbană.
Aceste măsuri nu urmăresc doar reducerea emisiilor de carbon, ci și pregătirea orașului pentru fenomene meteorologice din ce în ce mai intense. Pe lângă ele, Parisul încearcă să schimbe și o parte din comportamentul care produce poluare. Și Parisul respiră astăzi mult mai bine decât o făcea acum un deceniu: nivelul de poluare a scăzut cu 40% în ultimii 10 ani, susține chiar primărița Anne Hidalgo.
Tot în Paris, oamenii au început să se atașeze tot mai mult de noile soluții, de pistele pentru biciclete sau de înverzirea orașului. Un exemplu în acest sens este votul pozitiv pe care l-au dat la un referendum local organizat anul trecut cu privire la înverzirea 500 de noi străzi din întregul oraș. În urma proiectului, fiecare cartier din capitala Hexagonului ar urma să aibă de la 5 până la 8 străzi dedicate complet pietonilor și spațiilor verzi.
O lecție pentru București
Furtuna din noaptea de marți spre miercuri arată cât de vulnerabil rămâne Bucureștiul în fața fenomenelor meteo extreme.
Indiferent dacă vorbim despre plantarea de arbori, extinderea spațiilor verzi, folosirea suprafețelor permeabile care absorb apa de ploaie, protejarea cursurilor de apă, modernizarea rețelelor de canalizare sau regândirea spațiului public, adaptarea la schimbările climatice începe să devină o necesitate, nu doar o ambiție de mediu.
Iar dacă Bucureștiul își propune să învețe din experiența Parisului, poate că cea mai importantă lecție nu ține doar de mobilitate sau de calitatea spațiului public, ci de construirea unui oraș capabil să facă față unei noi realități climatice. În contextul în care astfel de episoade de caniculă și furtuni intense sunt prognozate să devină tot mai frecvente, reziliența urbană se transformă practic într- o condiție esențială pentru funcționarea orașului și pentru siguranța locuitorilor săi.
Și primarul Ciprian Ciucu e de acord că Bucureștiul are nevoie de o schimbare în acest sens
După furtuna care a paralizat Capitala, primarul general Ciprian Ciucu a revenit cu un mesaj în care a susținut că Bucureștiul trebuie să treacă de la reacții de urgență la investiții care să reducă vulnerabilitatea orașului în fața fenomenelor meteorologice extreme.
„Actuala infrastructură de canalizare și de preluare a apelor pluviale are multe limite: nu a fost proiectată pentru astfel de fenomene meteorologice”, a transmis edilul, amintind și de faptul că Bucureștiul a ajuns 75% impermeabil – practic, trei sferturi din oraș sunt acoperite cu beton și asfalt.
Potrivit edilului, una dintre soluțiile majore este construirea unor bazine de retenție care să preia vârfurile de viitură și să elibereze ulterior apa controlat în Dâmbovița, în loc ca aceasta să ajungă simultan în rețeaua de canalizare. Ciucu a anunțat că există deja un plan de investiții discutat cu Apa Nova, iar compania lucrează la studiile de fezabilitate pentru astfel de amenajări, inclusiv în zona Parcului Carol, în timp ce un alt bazin de retenție este deja în execuție în zona Tineretului – Văcărești.
În același timp, edilul a anunțat că toate proiectele publice dezvoltate de Primăria Capitalei vor include, de acum înainte, elemente specifice conceptului de „oraș-burete” (Sponge City), un model de planificare urbană folosit tot mai mult în orașele europene și asiatice, care urmărește ca apa de ploaie să fie absorbită și reținută prin spații verzi, suprafețe permeabile, grădini pluviale, bazine de retenție și alte soluții bazate pe natură, în loc să fie evacuată rapid în canalizare.
„Fenomenele extreme vor fi mai dese, ne pregătim”, a avertizat Ciucu, subliniind însă că astfel de măsuri nu pot fi implementate doar de Primăria Capitalei. „Nu va fi suficient să le aplice PMB, trebuie să le aplice și Primăriile Sectoarelor! Discut cu primarii sectoarelor!”, a transmis primarul, sugerând că adaptarea Bucureștiului la schimbările climatice va depinde de o strategie comună la nivelul întregului oraș.
