Schimbările climatice sunt un subiect important, de actualitate, tot mai prezent în cadrul buletinelor de știri din toată lumea. Avem certitudini – Pământul se încălzește, iar un factor important este reprezentat de activitățile umane. Avem și mai multe semne de întrebare, la care cercetătorii încearcă constant să răspundă – care sunt consecințele? ce putem să facem?
Creșterea gradului de conștientizare și a interesului față de schimbările climatice este, desigur, benefică. Mediatizarea mărește fereastra de oportunitate prin care cercetarea poate implica oamenii în acțiunile climatice. Totuși, apare o problemă: concentrarea științifică a cercetării privind încălzirea climatică se reflectă în ceea ce mass-media decide să prezinte?
Într-un studiu publicat în Global Environmental Change (detalii aici), cercetători specializați în geoștiințe și psihologie de la UNIL (Université de Lausanne), încearcă să răspundă la această întrebare. Dintr-un sondaj al celor 51.230 de articole științifice publicate în 2020 cu privire la schimbările climatice, aceștia demonstrează că mass-media de știri publică în mod preferențial rezultatele cercetării găsite în reviste multidisciplinare și reviste percepute ca fiind de top.
Analiza arată că cea mai mare parte a cercetărilor selectate de mass-media s-a concentrat excesiv pe proiecțiile climatice la scară largă care vor avea loc în viitor și pe o gamă restrânsă de amenințări, cum ar fi urșii polari, seceta și topirea ghețarilor.
Abordarea mass-media poate provoca o reacție de distanțare din partea publicului
Studiul vorbește despre o posibilă reacție de distanțare din partea publicului, rezultată din această abordare globalizatoare. „Oamenii expuși acestor fapte, nesimțindu-se direct preocupați de acestea, vor tinde către o tratare periferică, superficială și distrasă a informației. Doar o considerație centrală, profundă și atentă va permite publicului să transforme ceea ce cunoaște în mecanisme de acțiune și angajament”, explică Fabrizio Butera, profesor la Institutul de Psihologie al UNIL și coautor al studiului, citat într-un articol al publicației phys.com (detalii aici).
Amenințările la scară largă pot crea teamă, mai adaugă Fabrizio Butera: „Cercetările asupra comportamentului uman arată că frica poate duce la schimbarea comportamentală la indivizi și grupuri, dar numai dacă problema prezentată este însoțită de soluții”. Astfel, un public confruntat cu articole pur descriptive, care subliniază doar efecte ale schimbărilor climatice, va tinde să ignore problema, să caute informații mai puțin anxioase și să se înconjoare de surse care prezintă o realitate mai senină.
Selectivitatea mass-media reduce cercetarea schimbărilor climatice la rolul de santinelă și avertizor pentru consecințele pe scară largă, ”de sfârșit de secol”, ale schimbărilor climatice. Aspectele sociale, economice, tehnologice și energetice ale schimbărilor climatice, precum și procesele și soluțiile la scară locală și pe termen scurt, nu au parte de aceeași expunere în media.
Ce poate face mass-media pentru a comunica mai eficient în problema schimbărilor climatice?
Pentru a comunica într-un mod eficient, care să încurajeze societatea să se implice mai mult în acțiunile de protecție a climei, mass-media ar trebui să se concentreze mai mult pe soluții, este de părere Marie-Elodie Perga, profesor la Institutul UNIL de Dinamica Suprafeței Terestre și co-autor al studiului.
“Tratarea problemelor de mediu într-un mod transversal și orientat către soluții ar fi utilă. Ar arăta că schimbările climatice au consecințe directe asupra stilului nostru de viață, asupra mediului nostru imediat sau asupra finanțelor noastre, de exemplu”, spune Marie-Elodie Perga, citată într-un articol al publicației phys.com (detalii aici).
